Abstract

      The purpose of this small study is to describe three medals that belonged to Moldovan Freemasons from the eighth century. The medals were made by Baron von Gartemberg, who was the Commander  of the Russian army from 1768-1774 in the war against the Turks. During this period von Gartemberg lived in Moldova and besides the military activity he was the author of a monetary revolution. In his monastery in Sadugura he strucks a common currency for Moldova and Wallachia. He was also the “Venerable Master” of the military lodge in Sadugura, called Minerva and helped to set up another military lodge in Iasi with the name of Mars. The new thing that comes with this study for the historiography of masonry in Romania is related to the fact that, by describing the inscriptions on the medals and by the evidence of the documentary sources, it will make the difference between Lodge Minerva and Lodge Marte, which, before they were confused, were believed to be one and same entity.

      Cette petite étude a pour but de décrire trois médailles appartenant aux francs-maçons      moldaves du huitième siècle. Les médailles ont été fabriquées par le Baron de Gartemberg, qui était le commandant en chef de l’armée russe de 1768 à 1774 dans la guerre contre les Turcs. Pendant cette période, le Baron de Gartemberg vécut en Moldavie et, outre son activité militaire, il fut l’auteur d’une révolution monétaire. Dans son monastère de Sadugura, il a frappé une monnaie commune pour la Moldavie et la Valachie. Il était également un vénérable maître de la loge militaire de Sadugura, appelée Minerva, et il a contribué à la mise en place d’une autre loge militaire à Iasi portant le nom de Mars. La nouveauté qui accompagne cette étude pour l’historiographie de la maçonnerie en Roumanie est liée au fait que, en décrivant les inscriptions sur les médailles et par les preuves des sources documentaires, elle fera la différence entre Loje Minerve et Loje Mars, qui, auparavant, étaient confondues, on croyait être une seule et même entité

Într-unul din numerele Revistei Istorice[1], aferente anului 1928, Petre P. Panaitescu făcând referire la comunicaţia făcută de Nicolae Iorga cu câteva luni înainte în Analele Academiei Române, privind conspiraţia boierilor masoni din Moldova asupra domnilor Ghica şi Moruzzi, vine cu un scurt articol care se intitulează “Medaliile francmasonilor din Moldova în secolul al XVIII-lea[2].

În această scurtă dare de seamă, se menţionează despre existenţa a două medalii care sunt opera francmasonilor din Moldova secolului XVIII. Aceste medalii ne devoalează, prin înscrisurile de pe ele, scopurile şi ideile patriotice ale francmasonilor moldoveni. Până la anul 1840, ele se găseau într-o colecţie particulară aparţinând unui cetăţean rus pe nume Carcunov. Acesta le va prezenta comisiei arheologice ruseşti din Moscova la data de 20 octombrie 1840, făcându-le şi o descriere[3].

După cum marele nostru istoric afirmă, nu a văzut aceste medalii, ci a avut acces la cataloagele ruseşti de inventarie arhologică, din Moscova, aferente perioadei 1835-1840. Informaţia este găsită acolo. Nu cunoaştem când şi în ce context a studiat aceste cataloage. Ceea ce nu cunoaşte marele nostru istoric este că ulterior aceste medalii vor ajunge în colecţia numismatică personală a lui Dimitrie. A. Sturza în anul 1872[4], iar de aici vor ajunge în Colecţia de Numismatică a Academiei Române.

Strâns legat de înscrisurile de pe medalii, înțelegând foarte profund „lucrarea masonică”, Panaitescu va nota: „Legendele acestor medalii desvăluiesc primele mişcări de idei naţionale şi democratice în Moldova. E drept că data de 1772 corespunde cu o epocă în care această ţară era ocupată de armatele ruseşti. Pe de altă parte numele de <loggia militare di Marte> arată că din ea făceau parte de sigur ofiţeri ai armatei de ocupaţie. Aşa dar influenţa francmasoneriei a fost adusă în Moldova din Rusia. Totuşi e caracteristic faptul că legendele sînt scrise în italieneşte[5].

Considerăm că toate concluziile marelui nostru istoric sunt juste, cu excepţia faptului că influenţele masonice din Moldova nu au venit doar din Rusia, ci şi din Vestul Europei. Aici putem vorbi de cercul literar strâns în jurul francamsonului Iordache Darie Dărmănescu, unde se dezbăteau  idei de influentă masonica franceză[6] şi de asemenea, putem aminti pe arhimandritul Gherasim Clipa, francmason şi el, care a făcut pelerinaje în Europa prin Elveţia şi Italia  şi în scop de cerectare.

Aglutinând propriile gânduri cu informaţiile parvenite, marele nostru istoric va concluziona: „n-avem aface cu o lojă alcătuită numai din ofiţeri ruşi, ci alături de <ei erau bunii Moldoveni, căci loja era formată pentru ei, pentru viitorul ţerii lor. Soarta cea bună a Moldovei nu era de sigur pentru ei alipirea de Rusia, căci pentru aşa ceva n’ar fi trebuit o societate secretă şi mai ales n-ar fi fost văzută în cadrul unei revoluţii democratice. Avem deci dreptul să bănuim că sîntem în faţa unei prime mişcări naţionale şi democratice moldoveneşti premergătoare celei din veacul al XIX lea[7].

De asemenea, în ultima notă de subsol, aferentă acestui studiu, Panaitescu ne informează că directorul secţiunii de Numismatică a Academiei Române, Constantin  Moisil, îi spusese că cel puţin  una din aceste două medalii se găsea în Colecţiile de Numismatică a Academiei Române. Deşi nu îi va explica lui Panaitescu despre care din cele două medalii este vorba, vom reuşi să o identificăm din procesul verbal făcut sedinţei Comisiei de Numismatică din data de 16 martie 1916, când Moisil va lua cuvântul şi va vorbi despre „medalie de argint, bătută la 1772 de loja masonică din Iaşi[8]. Cu amărăciune, Panaitescu conchide că acea medalie fusese transferată în Rusia în anul 1916, odată cu tezaurul,  fără a fi descrisă sau fotografiată. În prezent,  această medalie se regăseşte în Colecţia de Numismatică a Academiei Române[9].

 Legat de aceste medalii, cunoaştem că, autorul lor (cel putin moral) este baronul Peter Nikolaus von Gartemberg Sadogursky[10]. De asemenea, în perioada în care a locuit în Moldova (1768-1774), baronul  va crea cinci medalii, trei din ele fiind masonice[11] .

Înainte de a ne apleca asupra analizei acestor medalii, având în vedere că Sadogursky a fost unul dintre cei mai implicaţi francmasoni ai vremurilor în care a trăit şi un om care a făcut lumină în jurul său pe oriunde a fost, merită să adăugăm câteva cuvinte despre el. Acesta se naşte în anul 1714 în Danemarca în localitatea Kregeme, primind numele de botez Peter Nicolaus Nyegaard, fiind feciorul clericului  Hans Nielsen Nyegaard[12].

După absolvirea studiilor de Medicină din Roskilde-Danemarka, în anul 1736, va pleca în Norvegia pentru a studia minereul de argint la minele din Kongsberg. Îşi va lua doctoratul în medicină la Halle în anul 1743, şi se va căsători cu fata  medicului Johann Junker, profesor la Universitatea din Halle.

Va intra apoi în slujba lui Friedrich August al II-lea, prinţ elector al Saxoniei şi Rege al Poloniei, având ca sarcină baterea de monezi şi gestionarea activităţii de minerit.

 Pentru merite deosebite, în anul 1758 va deveni nobil al Saxoniei, preluând numele „von Gartemberg”, iar în 1758 va fi înnobilat cu titlul de Baron al Sfîntului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Va deveni, de asemenea, datorită încrederii pe care o avea August al II-lea în el, consilier privat al acestuia[13].

Va ajunge în Polonia în anul 1765, primind funcția de Comisar general al minelor. Aici va introduce o soluţie de batere a monedelor prin introducerea unor utilaje noi. Până în anul 1772 va fi administrator a monetăriilor din Cracovia şi Varşovia.Va deveni cetățean polonez şi îşi va lua şi numele de Sadogursky.

Conform cu documentele poloneze[14], numele de Sadogursky apare în înscrieri după anul 1776 şi vine de la localitatea  Sadagura care se găseşte  în regiunea istorică Bucovina, aproape de Cernăuţi şi Hotin (care ţinea de Moldova) unde va  cumpăra o moşie de la un boier moldovean pentru suma de 1.000.000 de ruble şi aici va întemeia o monetărie[15].

Cele cinci medalii despre care vom discuta mai târziu sunt bătute la monetăria din Sadagura. Va intra în slujba Ecaterinei a II-a Rusiei, devenind Comisar General al armatei ruse în Moldova și Valahia în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774[16].

Aceasta este şi perioada când va obţine privilegiul de a bate monede de armă cu stema Principatelor Române. Anul înfiinţării Monetăriei din Sadagura este 1770[17] (după unele surse, monetăria exista, dar el a cumpărat-o şi relansat-o).

Va turna tunuri pentru armata rusă la fabrica sa de la Sadagura în 1774. După anul 1776 nu mai avem foarte multe informaţii despre Peter Nicolaus von Gartemberg Sadugowski[18]. La cele veşnice va trece la data de 6 ianuarie 1786.

Von Gartemberg, de-a lungul vieţii sale,  a înfiinţat mai multe loji masonice sau a contribuit semnificativ la crearea lor. Una din aceasta a fost în Polonia, în Varşovia, unde devine şi maestru venerabil[19], alte loji înfiinţate de el vor fi în Rusia, în zona San Petersburg[20].

Ceea ce este interesant pentru noi, este înfiinţarea lojii Marte la Iaşi[21] şi o altă lojă la Sadagura[22]. În continuare vom discuta despre cele trei medalii masonice, operă a baronului Sadugurski.

1. Medalie în amintirea fondării lojilor masonice din Moldova

Avers: legenda circulara „PET.NIC.S. R. I. LIB(er)-B(aro).A.GARTENBERG SADOGURSKI CONS. INT.R.P. ET E(lectoris).  S(axoniae). În centru bustul  baronului  Gartenberg privind spre dreapta, părul înnodat la spate, haina cu  butoni după moda franceză, tunică și manta îmblănită.

In  exerga: F . CONSTADIUS FECIT. (Fredericus Constadius fecit) [23]

Revers: Cerurile sunt pline de nori, din care săgeți de fulgere în dreapta, în timp ce în stânga soarele își revarsă razele printre nori și în câmpul de deasupra este “The Blazing Star “[24].

În exerga, “IN TE SPERVI” (În tine am sperat). Medalia este făcută din Argint. Dimensiunea aproape 29[25]. Trebuie să menţionăm că mai există şi alte medalii ale baronului von Gartenberg,  uneori considerate masonice, dintre care una se afla la un moment dat  în Colecția Zacharias,  cea a Lojii Minerva din Leipsic, și cea a Lojii Provinciale de la Rostock[26],pe care Merzdorfof o menționează, dar nu o descrie[27].

                    2. Medalia Dedicată înfiinţării, la Iaşi, a lojii Marte -1772

Dintre cele trei  medalii, aceasta ne oferă cele mai concludente informaţii istorice. Înscrisurile de pe ea ne arată clar scopul pentru care au fost create, anul,

locul şi de asemenea ne indică clar numele lojii. Detaliat, amănuntele de pe medalie sunt următoarele:

Avers: descrierea este făcută pe 10 rânduri „SI/SCOLPI/LA PRESENTE MEDAGLIA/IN MEMORIA/DELLA NUOVA LOGGIA MILITARE/ DI MERTE /STABILITA DAI FRANCMASSONI/NELLA CITTA DI IASSI/IL XXIX APRILLI/L’ANNO/MDCCLXXII JASYD 29 Ap 1772” (Scopul acestei medalii este de a cinsti noua lojă militară Marte, pe care francmasonii au înfiinţat-o în Iaşi la data de 29 aprilie 1772.) Descrierea este pusă  între  două crengi de măslin ce sunt legate în partea de jos. Revers: apare scris textul:  „L’ALTE NON TEMO E L’UMILE NON SDEGNO (Nu mă tem de cel puternic, nu dispreţuiesc pe cel umil). În partea stângă Piramida Masonică reprezentată ca formă geometrică tridimensională, în centru Minerva cu coif în cap şi pensula în mâna dreaptă, pictând pe monumentul sub care se găsesc intrumente masonice. În stânga acesteia, este Marte, zeul Războiului. Fiind un zeu de sorginte Romană este reprezent înbrăcat ca un pretorian cu pelerină, coif cu pene şi spada  la brâu. La o cercetare atentă, se poate vedea că Marte are în mâna stângă Echerul şi Compasul (Instrumente şi Simboluri Masonice), iar în mâna stângă cununa cu lauri (cununa din Dafin) pe care o primeau soldaţii romani  cei mai viteji, învingători întorşi la Roma. Asocierea Compasului şi Echerului cu Laurii simbolizează tocmai faptul că Marte era o lojă masonică formată din elita militarilor (din cei mai virtuoși dintre ei).

Din înscrisul de pe medalie  rezultă clar, că oraşul înființării Lojii este Iaşi, că numele este Marte, deşi i s-a mai spus neoficial  şi  Zeul Marte aşa cum se regăseşte în alte interpretări [28] şi că a fost înfiinţată de ofiţerii ruşi. Deşi, la început au existat în ea doar francmasoni din rândul soldaţilor ruşi, ulterior au fost admişi şi români[29]. Alţi membri ai lojii, cu funcţii marcante în viaţa militară, au fost Mareşalul Romanzow, generalii Doudelmain, Igelstrom și Romanus, comandanţii ai armatei ruse în Principate[30]. Există ipoteza că această lojă ar fi intrat în adormire după plecarea armatei ruse din Principate în anul 1774, iar membrii pământeni să fi intrat în loja Moldova. Nu avem nici o sursă credibilă care să infirme sau să confirme acest lucru.

Certitudinea existenţei unei loji la Iaşi cu numele de Marte, începând cu anul 1772,  aşa cum apare pe medalie ne este întărită de documente şi informaţii, cele mai multe fiind străine (în special ruseşti şi poloneze). Astfel că în 1772, Cancelarul rus I.P. Elagin a devenit Mare Maestru al Marii Loji Regionale a Rusiei, obedienţă proaspăt înfiinţată.  Marea Lojă Provincială condusă de el din Sankt-Petersburg avea ca membrii personalităţi de vază, cum ar fi contele R.I. Vorontsov (Maestru Adjunct), general-maior A.L. Shcherbachev, Prințul I.V. Nesvitsky și alții. Sub oblăduirea lui  Elagin, ca Mare Maestru al Marii Loji Provinciale a Rusiei, în prima jumătate a anilor ‘70 ai secolului al XVIII-lea, au funcționat 14 loji, două dintre acestea fiind plasate în Moldova: Marte” (Iași, Maestru Venerabil- PI Melissino), „Minerva” (Maestru Venerabil- Baron Gartemberg) [31]

Dintr-o altă sursă aflăm că, Elagin în anul  1772 a inaugurat „Zona Splendorii Masonice și a Demnitaţii” în Rusia. El a numit în scurt timp primii  membrii ai Marii Loji Provinciale și a început să emită mandate pentru primele loji. Acestea au fost :  „Muzele”, cunoscută, pe atunci , că avea sediul în  propria casă și înainte în casa sa din Insula Elagin, „Urania”, creată de membrii din „Muzele” și alegându-l pe Lukin ca Maestru Venerabil,  „Bellona”, cu membrii dintre ofițeri de la Gărzile de Cavalerie  Imperială, toate cele trei Loji din St. Petersburg, dar și loja militară “Marte” din Iaşi  și “Clio” din Moscova  care cuprindea francmasoni din rândul militarilor,  serviciul public și cadre universitare[32].

 Cunoaştem că la 28 februarie 1772 Elagin a fost numit  Mare Maestru al Marii Loji Provinciale Ruse de către Marea Lojă a Angliei, poziţie pe care a deţinut-o până în 1784. Până în 1774, lojile coordonate de Elagin aveau peste 200 de membrii care făceau parte din nobili ruși, diplomați străini și membri de la toate nivelurile serviciului civil și militar. În acel an, cinci Loji au fost trecute  în obedienţa Marii Loji a Angliei[33]. ­Acestea erau: Loja Nine Muses numărul 466 din  Sant Petersburg, Loja Urania numărul 467 tot din St. Petersburg, Loja Bellona numărul 468 din St. Petersburg, Loja Marte numărul 469[34] din Iaşi- Moldova şi Loja Clio numărul 470 din Moscova.

3. Medalia Masonică aferentă anului 1774

Avers: Este dispus circular textul: „VIRTUTE ET SAPIENTIA”, (Virtute şi înţelepciune)”. Minerva este aşezată pe nori purtând un coif , capul este întors spre dreapta, în mana dreapta ţine însemnele masonice pe o panglică.  În  stânga  pe braț ţine un șarpe care îşi muşcă coada, adică “Uroborusul[35] simbolul continuităţii vieţii de după moartea trupească sau a nemuririi şi a ciclului de perfecţionare continuă. În lături apar simbolurile şi intrumentele masonice: capul de mort, carte, spadă, compas, mistrie și echer.  În josul medaliei se poate observa harta Moldovei.

Pe margine: F CONSTADIUS

În exerga: SADOGURA Revers: Text dispus pe 5 rânduri „[] ⸫MOLDAV./ CALCULUM AL / BUM ADIECERUNT /MAIORES./5 7/4 7”, în traducere mot à mot sună astfel: „Liderii au mărit o piatră albă Moldovei„. O altă traducere, pe care ne-o oferă Iorga, şi pe care o considerăm cea mai aproape de adevăr este: “Strămoşii au dat noroc Moldovei[36].

De semenea “[] ⸫ MOLDAV” poate fi interpretată ca “Loja Moldova” însă considerăm că, în contextual întregului citat de pe medalie,  referirea nu este făcută Loja Masonica Moldova din Iaşi ci la Masoneria din Moldova ca entitate.

Acestă medalie mai este cunoscută sub numele de “Medalia  Baronului De Gartemberg[37]. Dintre toate Medaliile Masonilor din Moldova aferente secolul XIII, aceasta este cea mai cunoscută, fiind prezentată şi analizată în diverse studii în ţară, dar şi în străinătate. Astfel că, în lucrarea “Un Francmason. Medaliile Fracmasonilor” din jos de expunerea medaliei este scris “Medalia dela 1747 a Lojii Moldova de la Sadagura[38]. Este clar că anul este greşit, cifrele 4 şi 7 fiind inversate, în plus tiparniţa monetară de la Sadagura care aparţinea baronului von Gartemberg, a fost creată după anul 1768. Analizând această lucrare[39], Nicolae Iorga, într-o analiză făcută în “Revista Istorică” nu va observa această greşeală şi va asocia această medalie cu membrii lojii Moldova, cei care au conspirat celor doi domni fanarioţi Ghica şi Moruzzi la trei, respectiv patru ani de la apariţia medaliei.

Tot Iorga ne spune că “figura din nori e Moldova însăşi. Medalia e deci, pe lîngă dovada unei asociaţii liberale o afirmaţie naţională în vremea cînd naţionalismul muntean se manifesta prin inventarea tratatelor cu Turcii[40]. Părerea noastră este că aceasta siluetă nu poate fi însăşi “Moldova”, pentru că nu ar mai fi avut rost harta Moldovei în josul medaliei. Mai degrabă semnificația medaliei ar fi că voinţa şi lupta străbunilor nu a fost în zadar, iar divinitatea a mijlocit dorinţa lor prin apariţia lojii francmasonilor personificată prin Minerva. Apariţia Uroborisului în mâna Minervei (şarpele care îşi muşcă coada) simbolizează munca necontenită şi răbdare, pentru bunăstarea şi îndeplinirea idealurilor ţării care nu se va opri odată cu trecerea la cele veşnice a membrilor lojii. Faptul că Minerva avea în cealaltă mână “instrumentele masonice”, ne indică faptul că lucrarea lor necontenită se făcea cu ajutorul virtuților dobândite în cadrul breslei.

 Punctul nostru de vedere, este că medalia aferentă anului 1774 este creată în cinstea uneia din cele două loji, ambele opere ale baronului von Gartemberg, dar nu este vorba despre Marte, ci de Minerva cu ocazia finalizării războiului ruso- turc[41]. Un alt argument al existenţei a două loji diferite este legat de faptul că în medalia din 1772 Minerva apare alături de Marte şi ştiind fără dubii că acea medalie este dedicată Lojii Marte, ne duce cu ideea la existenţei la acea data a Lojii Minerva. Asocierea celor doi zei pe medalie poate avea o dublă semnificaţie: cele două loji sunt creaţia unui singur om şi anume a baronului Von Gartemberg şi, de asemenea, Loja Marte poate reprezenta prelungirea Lojii Minerva, ambele aflându-se sub aceeaşi obedienţă. Dacă ar fi să vorbim despre un eveniment important în cinstea căreia să fi apărut această medalie, pe lângă sfârşitul războiului,  acesta ar putea reprezenta o jumătate de deceniu (5 ani) de la înfiinţarea lojii sau chiar o dublă semnificație, adăugând şi celebrarea victoriei ruse contra otomanilor în anul 1774.  La anul 1769, la Sadagura exista deja o activitate intensă. În acea zonă vin diverşi oameni de seamă din Rusia şi Polonia. Putem menţiona aici pe gravorul monetăriei, guvernatorul Constadius, care este menţionat pe toate medaliile. Astfel că, cel mai probabil aceasta este perioada în care se poate “închega” o lojă în această zonă.

Dovezi care întăresc afirmaţiile noastre, avem cu precădere, din izvoarele străine. În istoriografia rusă, ne este specificat că în 1772 sub obedienţa Marii Loji Regionale a Rusiei se găsea Loja Minerva al cărei Maestru Venerabil era baronul von Gartemberg[42]. Despre o loja cu numele Minerva în  Sadagura, ne apare menţionat şi în lucrarea lucrarea ”Gould’s History of Freemasonery. Troughout the Word”, unde se adaugă că este o lojă militară[43]. Nu în ultimul rând,  Loja Minerva din Sadagura, Lojă militară,  ne este menţionată în “Ars Quatuor Coronatorum”[44], Anuarului UGLE din 1922. Peste toate aceste informaţii avem şi notarea din documentele lui I.T. Ulic, cum că la anul 1776 exista la Sadagura o lojă cu denumirea de Minerva[45] şi acea informaţie oferită de Ernest Friederichs în “Freemasonery in Russia and Poland “ cum că în anul 1777 în jurisdicţia Marii Loji Privinciale a Rusiei se găsea loja de teren în Moldova la  Kagodury. Denumirea corectă este Sadagura nu Kagodury. Cel care ne oferă informaţia consideră ca Kadogury este oraşul Iaşi, ipoteza noastră este că mai degrabă este vorba despre Sadogura, litera “K” fiind transcrisă greşit în locul literei  “S”, atât în afabetul chirilic de până în anul 1830 cât şi în cel latin, ambele litere sunt identice, greşeală fiind făcută probabil datrită faputul că , scrise de mână , literele sunt asemănătoare.[46]

[1] “Revista Istorică, Dări de seamă, documente şi notiţe”, an XVIII, nr.1-3, Tipografia ”Datina Românească”, Vălenii de Munte, 1928, pp. 354-355.

[2] P.P. Panaitescu, Medaliile francmasonilor din Moldova în secolul al XVII-lea, în “Revista Istorică, Dări de seamă, documente şi notiţe”, an XVIII, nr.1-3, Tipografia ”Datina Românească”, Vălenii de Munte, 1927, pp. 354-355.

[3] Ibidem., p. 354.

[4] Constantin Moisil, Dimitrie  A. Sturza şi Numismatica românească, în  “Buletinul Societății Numismatice Române”, anul XI,  Editura Curţii Regale F. Göbl Fii, Bucureşti, 1914, p. 44.

[5] P.P. Panaitescu, op.cit., p. 355.

[6] A se vedea traducerea lucrării Taina Francmasonilor

[7] P.P. Panaitescu, op.cit., p. 355

[8] Procesul Verbal al Şedinţa Comitetului de numismatică a Academiei Române  de la 16 Ianuarie, în “Buletinul Societății Numismatice Române”, An XIII, nr 27, Editura Curţii Regale F. Göbl Fii, Bucureşti, 1916, p. 51.

[9] Octavian Iliescu, Cabinetul Numismatic, în Carta Centenarului Bibliotecii Academiei Române (1867-1967), Editura Academiei R.S.România, Bucureşti, 1968, p. 220.

[10]  Marvin William Theophius Rogers, Masonic Medals, în  American Journal of Numismatics and Bulletin of American Numismatic and Archaeological Societies, vol. XI, nr.1, Boston, 1876, p. 2-3.  Idem, The Medals of the Masonic Fraternity Described and Illustrated, Boston, Privately Printed, 1880, p. 23-24, 25, 207; 364. Johann Friedrich Ludwig Theodor Merzdorf, Deutsche und österreichische Freimaurerforscher, Oldenburg, 1851, pp. 114 – 115.

[11] Octavian Luchian, Emisiuni monetare şi medalistice din timpul razboiului ruso-turc privind ţarile române, în “Revista Memoria  Antiquitatis”, nr. 3, Piatra Neamţ, 1971, p. 294-315. Marvin William Theophius Rogers, The Medals of the Masonic Fraternity Described and Illustrated, Boston, Privately Printed, 1880, p. 23- 24.  Johann Friedrich Ludwig Theodor Merzdorf, op.cit., p. 114-115.  Marvin William Theophius Rogers, Masonic Medals, în  “American Journal of Numismatics and Bulletin of American Numismatic and Archaeological Societies”, vol. XI, nr.1, Boston, 1876, p. 2-3;  W. H. Riland, Ars-Quatuor-Coronatorum, being the transaction of the Quator Coronati Lodge No. 2076, London, Vol XV,  H. Keble Printer, 1902, p. 24.

[12] Carl Frederik Bricka, Dansk biografisk lexikon: Faaborg – Gersdorff,  vol. V, Gyldendalske Bookstore Forlag,  Kjobenhavn, 1891, pp. 576.

[13] Ernst Heinrich Kneschke,  Neues allgemeines Deutsches Adels-Lexicon: Loewenthal – Osorowski, Vol. VI, Erster Band, Leipzig, 1865, p. 484.

[14] Comte Emeric Hutten Czapski,  Catalogue de la collection des médalles et monnaies,Vol. 2 Imprimerie de la Wl.l. Anczyc&Copm, Cracovie, 1891, p.207

[15] Cf. Comte Emeric Hutten Czapski,  Catalogue de la collection des médalles et monnaies,Vol. 2 Imprimerie de la Wl.l. Anczyc&Copm, Cracovie, 1891, p. 207. “..il entre en rapports avec le Feldmaréchal Pierre Roumiantzoff, s’oblige à lui fournir 500,000 et selon Lengnicb 1,000000 de roubles, achète un terrain à l’hospodar de Moldavie à une demi-lieue de Czernowitz, sur le l’ruth, y établit une colonie?appelée Sadogura et y fonde un hôtel des Monnaies, où furent frappées des pièces de cuivre aux armes Moldo-Valaques avec?devises russes, ainsi que différentes médaille”.

[16] Cf. Catalogul numismatic WAG, încărcat online, p. 234, [Internet, https://www.wag-auktionen.de/downloads/68-71/3802-4014.pdf, accesat la data de 20.09.2019 ].“Dieser war General-Kommissar der russischen Armee in der Moldau und Walachei während des russisch-türkischen Kriegs in den Jahren 1768-1774”.

[17] Constantin Urziceanu, Monede moderne româneşti, în “Buletinul Societatii Numismatice Romane”, Anii XXIX-XXXVI, Nr. 83-90 , Editura Curţii Regale F. Göbl Fii, Bucureşti, 1935-1942, p. 157.

[18] Edward Raczyński, Gabinet medalów polskich oraz tych które sie dziejów polski tycza, z csasów panowania Stanislawa Augusta,  Wroclaw, 1843, p.159.

[19] Cf. Marvin William Theophius Rogers,  The Medals of the Masonic Fraternity Described and Illustrated, Boston, Privately Printed, 1880, p. 207, nota 364. “Privy Councilor teen previously (1757) Master of a Lodge in Wareaw, and of the kingdom of Poland”.

[20] Ars-Quatuor-Coronatorum, Vol XV,  H. Keble Printer, London, 1902, p.24.

[21] P.P. Panaitescu, op.cit., p. 355.

[22] Octavian Luchian, Emisiuni monetare şi medalistice din timpul războiului ruso-turc privind ţările Române, în Revista Memoria Antiquitatis, nr. 3, Piatra Neamţ, 1971, p. 294-315, p. 311. Comte Emeric Hutten Czapski,  op.cit., p. 207, p. 283.

[23] Marvin William Theophius Rogers, The Medals of the Masonic Fraternity Described and Illustrated, Boston, Privately Printed, 1880, p. 207

[24] Ibidem.

[25] Ibidem.

[26]Cf. Ibidem. There are other Medals of Baron Von Gartenberg sometimes considered as Masonic, one of which was in the Zacharias Collection, in that of Minerva Lodge at Leipsic, and that of the Provincial Lodge at Rostock, which Merzdorf mentions, but does not describe (referring to Lengnich, Nachrichten, II, 345). It appears to have been struck in his honor about 1772, when Tie was Superintendent of the Mint (Munzbeamte). Another, in Merzdorfs own collection, has B. v. G. upon it. (See Appel, Repertorium, III, I, p. 319, No. 11 32, and other authorities quoted by Merzdorf.) This was silver, about size 25. I exclude them for reasons already given”.

[27] Merzdorf, Johann Friedrich Ludwig Theodor,op.cit., p. 114-115.

[28] Cf.  Documente, I.T. Ulic, p. 20-21, 66-67 aprud. Gheorghe Bichicean, Din istoria Francmasoneriei: Tudor, sub semnul Eteriei, Editura Adalex, Sibiu, 2016, p. 46. Au existat două loji: Marte în Sadagura şi a funcţionat în perioada 1772-1774 şi Zeul Marte în Orientul Iaşi aflată sub obedienţa Marii Loji Provinciale a Rusiei.

[29] P.P. Panaitescu, op.cit., p. 355

[30] Cf.  Catalogul numismatic WAG, încărcat online, p. 234, [Internet, https://www.wag-auktionen.de/downloads/68-71/3802-4014.pdf, accesat la data de 20.09.2019 ]. Viele der russischen Truppenführer wie z.B. der Feldmarschall Romanzow, die Generale Doudelmain, Igelström und Romanus waren Mitglieder der Loge”.

[31]Cf. Pagină oficială Loja Stacys din Rusia [internet, https://stacys.ru/sw/strizhki-i-pricheski/istoriya-masonstva-kto-takie-masony/, accesat la data de 22.09.2019].  “Mnamo 1772, Chancellor I.P. akawa mkuu wa mkoa mkuu. Elagin, ambaye alirekebisha tena makao makuu yaliyopo Urusi katika mfumo mmoja. Mbali na I.P. Kuingia kwenye Hifadhi ya Wilaya Kuu iliyoongozwa na yeye huko St. Petersburg ilijumuisha wajenzi wenye ujuzi kwa wakati huo kama Count R.I. Vorontsov (naibu bwana), Jenerali Mkuu A.L. Shcherbachev, Prince I.V. Nesvitsky na wengine. Chini ya uongozi wa Lodge Grand Elagin katika nusu ya kwanza ya karne ya XVIII ya karne ya XVIII, makaazi 14 yalifanya kazi: „Muz” (bwana I.P. Elagin), „Urania” (bwana V.I. Lukin), „Bellona” (I.V. Nesvitsky), „Astrei” (Ya.F. Dubyansky), „Mars” (Iasi, bwana PI Melissino), „Minerva” (Baron Gartemberg), na pia „Upole” (St. Petersburg), „Clio” (Moscow), „Talia” (Moscow-Polotsk), „Ulinganifu” (Moscow-Petersburg), „Catherine” na „Watatu Mto” (Arkhangelsk), „Erato” (St. Petersburg) na sanduku chini ya udhibiti wa R.I. Vorontsov katika Vladimir. Idadi ya wanachama wa makao makuu ya Yelagin hakuwa karibu watu 400”.

[32] Cf. Andreas Önnerfors şi Robert Collis, Freemasonry and Fraternalism in Eighteenth-Century Russia, Vol II, The University of Sheffield, Sheffield, 2009, p. 97. “For Elagin personally, 1772 indeed inaugurated the ‘Aera of Masonick Splendour and Dignity’ in Russia. He soon appointed members of his own Grand Provincial Lodge and began to issue warrants to his first lodges: ‘The Muses’, known by then as Elagin’s own lodge and meeting in his house on Elagin Island, ‘Urania’, created by members of ‘The Muses’ and electing Lukin as its master, and ‘Bellona’, with its membership dominated by officers from the Imperial Horse Guards, all three lodges in St Petersburg, but also the military lodge ‘Mars’ at Jassy and ‘Clio’ in Moscow with masons from the army, civil service and the university.”

[33] Cf. Dennis Stocks, La Masonería en el mundoRusia, Vol 8, Archivo CIEM, Madrid, 2012, p. 6. “By 1774, Elagin’s lodges had a membership of over 200 made up of Russian nobles and foreign diplomats and members from all levels of the civil and military service. In that year, five Russian Lodges were added to the Grand Lodge of England’s Lists”.

[34] Dennis Stocks,op.cit., p. 6. Gould’s History of Freemasonery, Troughout the Word, Vol III, Charles Scriber Sons, Printed in the United State of America, New York, 1936, p. 189.

[35]   Ivan Evseev, Dicţionar de simboluri şi Arhetipuri Culturale, Editura Amarcord, Timişoara,1994, p. 117. Uroborusul semnifică întoarcerea multiplului la unicitate.  Cf.  Mihaela Gabriela Păun, From Words to Images —“Falsification” of Sense, în International Journal of Languages, Literature and Linguistics, Vol. 3, No. 3, September 2017 p.118. Indienii au Kundalini ca simbol al vieții și Uroboros, șarpele care își mușcă propria coadă, ca simbol al nemuririi şi ciclicității vieții (Also, the Indians have Kundalini as a symbol of life and Uroboros, the snake that bites its own tail, as a symbol of duration and ciclicity of life”).  Cf. Andrei Oişteanu, Motive şi semnificaţii mito-simbolice în cultura tradiţională românească, Editura Minerva, Bucureşti, 1989, p 254, 297. Uroborusul reprezint  imaginea şarpelui care înconjoară pămîntul, aşa cum reiese din  baladele populare ( ex. Munte ocolit,/ Şarpe-ncolăcit),  şi “fară de sfârşit“ adică nemuritor.

[36] Nicolae Iorga, Cronică,  în “Revista Istorică, Dări de seamă, documente şi notiţe”, an XX, nr. 4-6, Tipografia ”Datina Românească”, Vălenii de Munte, 1934, p. 296.

[37] Gheorghe Bichicean, op.cit., p.46.

[38] Un francmason, Francmasoneria în Medalii, Atelierele Steaua  Dunării 1857-1934, Bucureşti, 1934

[39] Nicolae Iorga, Cronică,  în Revista Istorică, Dări de seamă, documente şi notiţe, an XX, nr.4-6, Tipografia ”Datina Românească”, Vălenii de Munte, 1934, p. 283-302.

[40] Ibidem. , p. 296.

[41] Gheorghe Bichicean, op.cit., p.46.

[42] Pagină oficială Loja Stacys din Rusia [Internet, https://stacys.ru/sw/strizhki-i-pricheski/istoriya-masonstva-kto-takie-masony/, accesat la data de 22.09.2019]. “<Minerva> (Baron Gartenberg), na pia „Upole” (St. Petersburg)”.

[43] Cf.  Gould’s History of Freemasonery, Troughout the Word, Vol III, Charles Scriber Sons, Printed in the United State of America, New York, 1936,  p. 182 . “Minerva, Military Lodge in Sagondy, Moldavia ; a Yelaguin Lodge” .  Atheneum, Jurnalul Oficial al Marii Loji a Moldovei, nr.1, noiembrie, 2014, p.10-15.

[44] Ars Quatuor Coronatorum, Vol. 35, London, 1922, p.11.

[45] Gheorghe Bichicean. Op cit, p. 46-47.

[46] Cf. Ernest Friederichs, Freemasonery in Russia and Poland, Printed By Buchler and Co, Berne, 1908 p. 94. “The list of Lodges in 1777 contains the names of 18 Lodges working under the constitution of the Provincial Lodge of St Petersburg according to the Swedo-Berlin System, among which were 10 at St Petersburg alone, 3 at Moscow, 1 at Revel, 1 at Archangel, 1at Polots in the Government of Witebsk, 1 field Lodge at Kagodury in Moldavia(perhaps the one at Jassy above referred to, of which nothing more is known)”.  Albert Willson,  Proceedings of the M⸫ W⸫ Granf Lodge of Ancient, free and Accepted masons of Kansas, Anual Comunicaion Held, Vol XW⸫, Published by order of the MW Grand Lodge, 1912 .  Cf.   Gould’s History of Freemasonery, Troughout the Word, Vol III, Charles Scriber Sons, Printed in the United State of America, New York, 1936,  p. 182.“Kagodury in Moldavia ”.

Anexă Imagini

  1. Imagine 1-Medalia în amintirea fondării lojelor masonice din Moldova”, imagine editată după original care se găseste pe , https://www.wag auktionen.de/downloads/68-71/3802-4014.pdf
  2. Imagine 2– “Medalie dedicată înfiinţări, la Iaşi, a lojei Marte -1772, imagine editată după original care se găseste pe  https://tiparituriromanesti.wordpress.com/;
  3. Imagine 3- “Medalie masonică aferentă anunui 1774”, imagine editată după original care se găseste pe  http://sadagura.yolasite.com/medalistica.php;

BIBLIOGRAFIE

IZVOARE EDITE

Surse Documentare

  1. GEMIL, Tasin, Mărturii din arhivele turceşti referitoare la sfârşitul tragic al domnului Moldovei, Grigore Al, Ghica (1777), în „Revista Arhivelor”, nr.3, Editată de Direcţia Generală a Arhivelor Statului din R.S. România, Bucureşti, 1984, p. 289-298

Surse numismatice

  1. *** Catalogul numismatic WAG, încărcat online, [Internet, https://www.wag-auktionen.de/downloads/68-71/3802-4014.pdf, accesat la data de 20.04.2019 ]
  2. CZAPSKI, Comte Emeric Hutten, Catalogue de la collection des médalles et monnaies, 2 Imprimerie de la Wl.l. Anczyc&Copm, Cracovie, 1891
  3. ILIESCU, Octavian, Cabinetul Numismatic, în Carta Centenarului Bibliotecii Academiei Române (1867-1967), Editura Academiei R.S.Romania, Bucureşti 1968, p. 215-226
  4. LUCHIAN, Octavian, Emisiuni monetare şi medalistice din timpul războiului ruso-turc privind ţările române, în „Revista Memoria  Antiquitatis”, nr, 3, Piatra Neamt, 1971, p. 294-315
  5. ROGER, Marvin William Theophius, Masonic Medals, în „American Journal of Numismatics and Bulletin of American Numismatic and Archaeological Societies”, vol. XI, nr.1, Boston, 1876, p. 1-6
  6. ROGER, Marvin William, The Medals of the Masonic Fraternity Described and Illustrated, Boston, Privately Printed, 1880
  7. URZICEANU, Constantin, Monede moderne româneşti, în „Buletinul Societății Numismatice Române”, Anii XXIX-XXXVI, Nr. 83-90, Editura Curţii Regale F. Göbl Fii, Bucureşti, 1935-1942

LUCRĂRI GENERALE

  1. *** Atheneum, Jurnalul Oficial al Marii Loji a Moldovei, nr.1, noiembrie, 2014, p.10-15
  2. ***Ars-Quatuor-Coronatorum, Vol XV, H. Keble Printer, 1902
  3. ***Ars Quatuor Coronatorum, Vol. 35, London, 1922
  4. MOISIL, Constantin, Dimitrie Sturza şi Numismatica românească, în „Buletinul Societății Numismatice Române”, anul XI,  Editura Curţii Regale F. Göbl Fii, Bucureşti, 1914, p. 42-51
  5. MERZDORF, Johann Friedrich Ludwig Theodor, Deutsche und österreichische Freimaurerforscher, Oldenburg, 1851
  6. ÖNNERFOR, Andreas şi COLLINS, Robert, Freemasonry and Fraternalism in Eighteenth-Century Russia, Vol II, The University of Sheffield, Sheffield, 2009
  7. PANAITESCU, P.P., Medaliile francmasonilor din Moldova în secolul al XVII-lea, în „Revista Istorică, Dări de seamă, documente şi notiţe”, an XVIII, nr.1-3, Tipografia ”Datina Românească”, Vălenii de Munte, 1927, p. 354-355
  8. *** Procesul Verbal al Şedinţei Comitetului de Numismatică a Academiei Române de la 16 Ianuarie, în „Buletinul Societății Numismatice Române”, An XIII, nr 27, Editura Curţii Regale F. Göbl Fii, Bucureşti, 1916, p. 47-56
  9. RACZYNSKI, Edward, Gabinet medalów polskich oraz tych które sie dziejów polski tycza, z csasów panowania Stanislawa Augusta, Wroclaw, 1843
  10. STOCKS, Dennis, La Masonería en el mundoRusia, Vol 8, Archivo CIEM, Madrid, 2012

LUCRĂRI SPECIALE

  1. BERESNIAKB, Daniel , Francmasoneria în Europa de Est, Editura Nemira, Bucureşti, 1994
  2. BICHICEAN, Gheorghe, Din istoria Francmasoneriei: Tudor, sub semnul Eteriei, Editura Adalex, Sibiu, 2016
  3. BRICKA, Carl Frederik, Dansk biografisk lexikon: Faaborg – Gersdorff, vol.V, Gyldendalske Bookstore Forlag, Kjobenhavn, 1891
  4. Gould’s History of Freemasonery, Troughout the Word, Vol III, Charles Scriber Sons, Printed in the United State of America, New York, 1936
  5. KNESCHKE, Ernst Heinrich, Neues allgemeines Deutsches Adels-Lexicon: Loewenthal – Osorowski, VI, Erster Band, Leipzig, 1865
  6. IORGA, Nicolae, Cronică, în „Revista Istorică, Dări de seamă, documente şi notiţe”, an XX, nr.4-6, Tipografia ”Datina Românească”, Vălenii de Munte, 1934, p. 291-298
  7. IDEM, Francmasoni şi Conspiratori în Moldova secolului al XVIII-lea, în „Analele Academiei Române, Memoriile secţiunii istorice”, Serial III, Tomul III, Memoriul 12, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, Bucureşti 1928,  300-306
  8. IDEM, Din originile Politicanismului Român: O acţiune de opoziţie pe vremea Fanarioţilor, „în Analele Academiei Române, Memoriile secţiunii istorice”, Serial III, Tomul III, Memoriul 12, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, Bucureşti 1928, 361-374

SURSE ONLINE

  1. *** Loja Stacys din Rusia, Pagină oficială, [internet, https://stacys.ru/sw/strizhki-i-pricheski/istoriya-masonstva-kto-takie-masony/ , accesată la data de 22.04.2019]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

⸫⸫⸫⸫©2021 Cristian Moşneanu ⸫ Toate drepturile rezervate ⸫ Site cu content original⸫ Contact: cristian.mosneanu@gmail.com⸫⸫⸫⸫⸫