Cristian Moşneanu

ꙮꙮꙮ

Brevet

 

Noi Ministru Sectretar de Stat la Departamentul de Războiu, adeverim că prin ȋnaltul decret Nr. 1208 din 23 martie 1920 Majestatea Sa Regele a binevoit a conferi medalia pentru “Bărbăţie şi Credinţă”, cu spade, calsa III-a Soldatului Ioniţă Grigore, din batalionul 6 Pionieri, pentru curajul şi devotamentul cu care a lucrat la executarea lucrărilor de distrugere şi de ȋntindere a reţelei de sârmă ghimpată, sub focul viu al inamicului, ȋn luptele cu maghiarii de la Tisa-Sayol, ȋn iulie 1919.

Când stropi de apă vie cad

Ȋn nopţi ce-aduc doar moarte,

Un glas se aude-nsângerat:

“Soldaţi nu staţi deoparte.

 

Cu arma-n mâna ȋnaintaţi

Prin vânt şi prin noroaie.

Pământul cel eliberaţi

Al vostru-n veci să fie.

 

Un tunet tulbură văzduhul

Şi moşu’-n pat se zbate.

Iar am visat că ȋmi dau duhul

Străpuns de-un plumb ȋn spate.

 

Ce rău să porţi gândul grotesc

Ca pruncul ȋntr-o mumă,

Un iad ce popi-l prevestesc

Urmând după minciună.

 

Trei cesuri mai traziu, ȋn zori,

La poarta cea din vale,

Pe iarba ȋnvăluită-n flori

Bătrânul şade agale.

 

Iar ochii ce-adăpostesc

Văpai şi ger şi scrum,

Incet , ȋn tihnă, ţintuiesc

La cei ce trec pe drum.

 

Un copilaş cu chip frumos

Păşea spre moş şăgalinic,

Ia zi-mi tataie cum a fost

Când te luptai năprasnic.

 

Ai tras cu puşca ? Ai lovit?

Ai dat cu baioneta?

Sau sunt poveşti de adormit

Cum spune ţaţa Veta.

 

Nu-s basme fecioaş vânjos

ȋţi spun dacă m-ai crede,

Te cred că ai fost curajos

Dar spune-mi nu mă fierbe.

 

N-am omorat un om sau doi

Şi cine crezi că ştie,

Stăteam ȋn şanţuri cu noroi

Trăgând ȋn carne vie.

 

Nopti lungi de haos pe pămȋnt

N-am pus geană pe geană

Şi-n clipele cu somn adanc

Visam la cap coroană.

 

Ardel focu de război

C-am sapat sute de gropi,

Pentru falnicii flăcăi

Peste care azi cresc plopi.

 

La Flămânda ȋn câmpie

Ciuma neagră ȋn halat,

A făcut să stea sub glie

Soldaţi bravi făr de păcat.

 

Ȋn Mărăşeşti o zi si-o nopte

Cu bustul gol ȋn ploaie am stat,

Având ȋn gură gust de moarte

Şi arme-n sânge am spălat.

 

De Tisa- Sayol n-am vorbit

Dar data viitoare….

Căci sunt bătrân şi ostenti

Şi suȊfletul mă doare.

Aceste rânduri sunt scrise ȋn memoria stră-bunicului meu,Ioniţă Grigore, ce a luptat ȋn Războiul Balcanic din 1913, Primul Război Mondial (Tutucaia, Flamânda , Mărăşesti, Tisa-Sayol ȋn Ungaria unde a tăiat reţeau de sârma ghimpată şi a aruncat ȋn aer un pod),Cel de-al Doilea Război Momdial.

(Din volumul „Lăsând totul în vânt…„, Bucureşti, Editura Librex, 2017)

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *